Doriti sã trimiteti un articol?

Observatii? Sugestii?

Scrieti un e-mail la
..::[webmaster]::..

  home > resurse > articole > Fericirea între utopie ºi realitate
Vineri, 24 Noiembrie 2017, 0:17  

Fericirea intre utopie si realitate!
<::.. înapoi la lista de articole

Motto: "-Tu ateu? Aida de, esti mult prea vesel" (F. Dostoevski, Adolescentul)

Multi tineri se intreaba ce este fericirea? Exista fericire, cu adevarat? Daca da, unde o pot gasi? Toti cauta fericirea, dar foarte putini o gasesc, intrucat o cauta in locuri si moduri gresite. Cu ajutorul INTERNET-ului am incercat sa vad ce gandesc tinerii despre fericire. Raspunsurile au fost colorate, unii intrebandu-ma chiar daca sunt “suparat pe viata". Periplul meu insa m-a ajutat sa inteleg ca majoritatea tinerilor sunt dezorientati in aceasta privinta, considerand fericirea o utopie, nestiind macar unde s-o caute. Recunosc, ca eu insumi, cu ceva timp in urma, credeam ca fericirea o pot gasi in bogatie, in lucruri materiale, care astazi, dupa cele intamplate pe 11 Septembrie in SUA - trebuie sa recunoastem - la o pocnitura din degete pot disparea. Mai tarziu, am inceput sa cred ca fericirea o poti gasi in relatia cu o persoana iubita. Mi-am dat seama insa ca oamenii sunt oameni si ei te pot insela, rani, te pot dezamagi si te pot lasa balta.

Ce este fericirea? Iata cateva raspunsuri spicuite din dialogul purtat prin intermediul INTERNET-ului cu mai multi tineri.


"Ma intrebai ce este fericirea si daca sunt fericita. Pot zice ca da, sunt fericita. Acesta e felul meu de a fi. Eu sunt aproape intotdeauna bine dispusa si sunt o persoana optimista si cand lucrurile nu sunt chiar asa cum mi-as dori. Fac haz de necaz, ca doar nu o sa stau sa ma plang de orice lucru. Chiar daca am probleme, eu sunt fericita. Cu siguranta se vor rezolva ele pentru ca... am cine sa aiba grija de asta.

Eu cred ca, in viata, toti avem lucruri care nu ne plac sau care nu ne convin. Si atunci sa stam sa ne plangem de mila? Bineinteles ca nu! Menirea ta e sa raspandesti iubire in jurul tau si sa te daruiesti, iar legea semanatului si aseceratului spune ca “daruind, vei dobandi”. Dar, ai grija!

Mergi pe strada si oamenii trec pe langa tine, fiecare in drumul lui. Ai stat vreodata sa-i privesti? Sunt sobri si seriosi, preocupati parca de atatea lucruri, atat de incruntati de parca ar duce lumea intreaga in spate. Drept sa spun, m-am cam saturat... am obosit sa le vad figurile sifonate. Inchipuie-ti ca zilele astea am avut de-a face cu o gramada de persoane cu ganduri .. de ce sa nu zic, sinucigase. Si ma intreb, ce se intampla cu ei ??? Au citit prea mult din Bacovia... sau ... intr-adevar au un vid de fericire?

Viata este prea scurta pentru a o irosi stand cu fruntea incretita.


Este foarte clar ca fericirea completa o vom avea doar in cer, cu toate acestea insa, cred, ca omul poate fi fericit si aici, pe pamant (nu eu spun asta, ci Biblia!), cu conditia ca el sa se increada pe deplin in Dumnezeu si in Cuvantul Sau.

"Cine cugeta la Cuvantul Domnului, gaseste fericirea si cine se increde in Domnul este fericit"

Proverbe 3:18

Ioana Ligia Hadade (Biserica Baptista nr 2 - Zalau)


"Fericirea pentru mine inseamna a nu dori ceea ce nu poti avea. Omul fericit este multumit ca are pace, ca Il are pe Domnul Isus ca Domn si Mantuitor in viata lui si ii multumeste Domnului pentru tot ceea ce primeste din mana Lui, atat pentru binecuvantari cat si pentru suferinta. Multi cred ca pentru un om este mai greu sa-si pastreze echilibrul sufletesc cand cade din fericire in nenorocire, dar cred ca este exact invers, e mai greu sa ne pastram smerenia cand trecem printr-o stare fericita.

In timp ce ma gandeam ce sa-ti scriu referitor la subiectul acesta mi-am adus aminte de primul verset al Psalmul 1: "Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se aseaza pe scaunul celor batjocoritori..." Multi inteleg prin fericire a avea multi bani si a avea tot ceea ce-si doresc. Nu pot sa spun ca acestea nu aduc si ele o doza de fericire, dar daca ai bani si nu ai fericire, degeaba. Banii nu pot inlocui ceea ce-ti lipseste in suflet. Nici viata vesnica nu o poti cumpara cu bani. Ei te fac fericit doar pentru moment. Si ma intreb daca fericirea de moment poate fi numita totusi fericire?

Uneori nu putem explica de ce suntem atat de fericiti. De exemplu, eu de multe ori sunt foarte bine dispusa si simt ca sunt fericita si ma intreb de ce? Singurul raspuns valabil este datorita faptului ca Domnul este mereu cu mine, iar alaturi de El este imposibil sa nu fi fericit!"

Larisa Haraseniuc (Crestin dupa Evanghelie - Suceava)

Alte raspunsuri:

* Fericirea nu presupune sa ai succese in toate, ci este mai degraba o stare interioara care nu depinde de ceea ce se intampla in jurul tau.

*Fericirea pentru mine este atunci cand primesc note bune la scoala.

*Fericire nu exista.

*Fericirea este o stare care nu dureaza mult.


Incertitudinea e legea fundamentala a vremurilor in care traim. Depresie, resemnare, un sentiment apasator al existentei, fiinte secatuite si golite de fericire - aceasta e imaginea generala a lumii in care traim. Toti cauta fericirea, insa in moduri total gresite. Nu e de mirare, ca multi se intreaba daca astazi, la inceputul mileniului III, mai poti fi fericit. “Prima datorie a crestinului este de a fi fericit”, spunea Steinhardt in “Jurnalul fericirii”. Daca spui ca esti crestin, adica urmas al lui Hristos, in mod natural ar trebui sa fi fericit. Fericirea pentru tine ar trebui sa fie certitudinea traita in mod continuu, cu si prin Domnul Isus. Fericirea nu se traieste nici in trecut, nici in viitor, ci numai in prezent. Trecutul nu te mai apasa, iar viitorul nu te mai ingrijoreaza. E simplu. Domnul meu este dincolo de timp, pentru ca El e Dumnezeu. In termeni umani, El e in trecut, in prezent si in viitor. Iar din momentul cand eu intru intr-o relatie de dragoste reala si permanenta cu El, eu Il iubesc si El ma iubeste si asta e tot ce conteaza. Astfel, eu traiesc fericirea.

Unul dintre filosofii rusi, Dostoevski, spunea in crezul sau: “cred ca nu exista nimic mai frumos, mai adanc, mai imbietor, mai rezonabil, mai barbatesc si mai perfect decat Hristos, ba mai mult decat atat, daca cineva mi-ar dovedi ca Hristos este in afara adevarului si ca de fapt adevarul este in afara lui Hristos, mai bine as ramane atunci cu Hristos decat cu adevarul”. Iata cat de real era pentru Dostoevski Hristos.

Asadar, o relatie de dragoste permanenta, reala si personala cu Domnul Isus Hristos este conditia fericirii. “Eu am venit ca oile mele sa aiba viata si s-o aiba din belsug”, spunea Domnul Isus. Si in alt loc a spus: “Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si eu va voi da odihna”. Asadar, Domnul Isus a coborat din slava cereasca ca eu si tu - fiinte impovarate si trudite de pacat - sa fim fericiti, sa clocotim de fericire si totusi sa nu ne pierdem ratiunea, modestia si buna cuviinta. “Am fost rastignit impreuna cu Hristos si traiesc, - spunea apostolul Pavel - dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine”. Prin urmare, cand fiinta ta e controlata in totalitate de Dumnezeu, tu ajungi sa traiesti fericirea. Toate celelalte sunt “apa de ploaie” pentru tine.

N Steinhardt, dupa ce se intoarce la Hristos intr-o inchisoare comunista si este botezat a fost umplut de fericire. Iata ce marturiseste el: “ Nu te lasa grijile sa dormi... Dar se intampla ca si de pe urma fericirii sa te pomenesti treaz in toiul noptii. Asa mi s-a intamplat mult timp dupa ce am fost primit botezul. Doar din bucurie - deschideam brusc ochii, cuprins de o stare euforica, izvoditoare nu de adormire - ca la stupefiante - ci de veghe, de viata supraintensa; de somn imi ardea mie? de odihna? de uitare? de oblivon ori evadare? Nu, de prea plin imi venea sa ma reped jos din pat ori de pe prici, sa alerg, sa strig de bucurie, sa-i zgaltai si pe ceilalti, sa le spun cat sunt de fericit, sa-i rog sa-si dea seama ce comoara poseda cu totii...”. Iubitul meu, te rog da-ti seama ce comoara posedezi. Cum poti fi sumbru, posac, lipsit de fericire tu care vei mosteni cerul? Nu crezi ca traiesti un paradox? Scriitorul francez Volter, spre finalul vietii lui, a scris cu amar: “As vrea sa nu ma fi nascut”. Ce tragic. Iar despre marele Alexandru Macedon se spune ca in plina glorie militara ar fi fost gasit in cortul lui plangand: “Nu mai sunt lumi de cucerit”. Mai era una de castigat, una slavita care este “patria fericirii”, tara lui Isus, dar la aceasta au acces cei saraci, ciungi, orbi, schiopi, care recunosc ca nu se descurca singuri, ci au nevoie de Imparatul, cel care este chiar Usa.

Hristos Domnul a suferit chinuri grele si a murit rastignit pe Calvar pentru tine, dragul meu, ca tu sa fi fericit aici, acum, si in eternitate. Traieste aceasta fericire.

Lucian Morosan (Negostina)

 




© Baptistnet.ro 2002, 2003
webmaster
realizat de smArtDesign